MAPAMÓND s. n. (Astăzi rar) Planisferă, planiglob (terestru); p. e x t. globul (care reprezintă pămîntul). Mapamondul este un trup rătund, pe fața căruia se văd istorisite toate părțile pămîntului și marea care le udă împrejur. Trupul acesta se zice și globus. GHEOGRAFIE, 5^v. Să văd chipuri scrise și tipărite de mappamonde. AMFiLOHiE, G. 174/8, cf. 180/16. Hărțile îmfățoșitoare a două emisfere de pămînt se numesc planiglobii au mapemonde. ELEM. G. 2/8. Amîndouă emisferele fac mapamondul. EG 3/11. Mapamondul ni-l arată tot pe un plan întins patrat. GENILIE, G. 66/16. Mapamond sau harta universală care arată toată fața pămîntului. GEOGR. MAT. 219^r/18. Un mapamond reprezintă pămîntul întreg pe o suprafață plană. F (1872), 137. În construcțiunea planisferelor sau mapemondelor se întrebuințează metoda proiecțiunilor. CULIANU, C. 109, cf. ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. - Scris și: mappamond. – Pl.: mapamonduri și (învechit) mapamonde, mapemonde. – Și: (învechit) mapamúnd (PONTBRIANT, D., COSTINESCU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. s. n.; (învechit, rar) mapămóndă (STAMATI, D.) s. f. – Din ngr. μαππαμόνδο, it. mappamondo, fr. mappemonde. – Cf. lat. mappa mundi.