MANUSCRIS, manuscrise, s. n. Text (al unei lucrări, opere, cărți) scris de mînă, netipărit (încă). Manuscrisul original al cronicii lui Gr. Ureche nu ni s-a păstrat. ROSETTI, S. L. 18. Eminescu era un mare căutător și cercetător de manuscrise vechi. BENIUC, P. 25. Puteai să descifrezi mai repede un manuscris și să-i prinzi sensul. PAS, Z. I 300. ◊ (Adjectival) M-am cercat să cetesc un romanț din acele manuscrise. NEGRUZZI, S. I 11. – Variantă: (învechit) manuscript (CARAGIALE, O. VII 473, EMINESCU, N. 44) s. n.