MANUFACTURĂ s. f. 1. (De obicei la pl.) Produs industrial (realizat altădată în ateliere meșteșugărești, astăzi în fabrici și uzine); s p e c. produs textil, marfă de lipscănie. V. fabricat. Manufacturile neguțător ești. ÎNȘTIINȚARE, 2. Fabrice de tot feliul de manufacturi (glosat: mărfuri lucrate). SP I, 12/6. Manufacturi (lucruri cu mîna). TEODOROVICI, I. 390/18. Pe aceste fabricate, adecă prefăcute în manufături, le cumpărăm cu însutit proțent. AR (1829), 4876. Scot manufăcturi cu materii de aur, de argint, de matasă, bumbac. ib. 258 ²/24. Pentru mărfurile și producturile ce să vor vinde în acest principat la bîlciuri, tîrguri, orașe și sate, asemenea și tot felul de vite, cherestea, rachiu, tot felul de manufacturi (adică lucruri ce să lucrează). . . vama, ce să plătea pînă acum înlăuntru în țară, acum să strică. CR (1829), 308²/25. Manufacturi și fabricaturi de mătasă, fesuri de bumbac roșii. . . să trec în măsură mare. GT (1838), 52¹/24. Leșa, renumită politie de comerț, depozitară de manufacture grecești și italiene. ASACHI, S. L. II, 49. Cere să i se dea voie a deschide. . . fabrică de ceară roșie. . . precum și de a pune și marca țării la pomenitele manufacturi (a. 1839). DOC. EC. 717. Produpturile de industrie. . . se zic peste tot mînăfăpturi sau făurituri. RUS, I. I, 64/17. Le era însă absolut preste putință a se lipsi de ajutoriul acestora, atît ca agricultori, cît și ca profesioniști care aveau manufacture de vînzare. BARIȚIU, P. A. I, 116, cf. III, 25. Introduseră cu încetul manufactura europeană, care se compune în mare parte din diamante și aurării false, precum și din postavuri și mătăsuri. FILIMON, O. I, 217. Praga. . . are peste trei sute fabrici de diferite manufacturi, id. ib. II, 113, cf. LM. Comerțul cu manufacturi în tîrguri era în mîna grecilor, armenilor (a. 1889). URICARIUL, XIV, 244. Manufactură și galanterie. NOM. PROF. 60, cf. 57. Butoaie de coloniale și baloturi cu manufactură. BART, S. M. 83. Cîteva magazine mari de manufactură în Lipscani. MOROIANU, S. 27. Pe lîngă magazinul de manufactură, mătușă-sa mai avea și o făbricuță. V. ROM. februarie 1955, 215. Întreprindere de producție (premergătoare marii industrii) bazată pe diviziunea muncii și pe tehnica meșteșugărească; local al unei astfel de întreprinderi. Lucrarea acestor producturi prin fabrice și manufacturi. MAN. ÎNV. 26/15. Manufacturi de postav și fabrici de arme. AR (1829), 75¹/32. Mica cetate Bristol, ce abia are duouă mii de suflete, a vîndut în anu trecut 30 de mii ceasornice ieșite din manufacturile sale. CR (1832), 40²/21. Lucrul sîrguincioaselor manufacturi și fabrici. ELEM. G. 48/7, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D. Prețioasele materie. . . ieșeau din manufacture grece și mai ales italiene. HASDEU, I. C. I, 105, cf. COSTINESCU, BARCIANU, ȘĂINEANU, D. U. 3. Formă de producție capitalistă (premergătoare marii industrii) bazată pe munca manuală, pe reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere și pe diviziunea muncii în cadrul unui atelier. Facerea vinului este o adevărată manufăptură. I. IONESCU, c. 192/16, cf. NEGULICI, POLIZU, COSTINESCU, LM, ȘĂINEANU, D. U. - Pl.: manufacturi și (învechit) manufacture. – Și: (învechit) manufăctúră, manufătúră, manufăptúră, mănufăptúră (AR (1829), 47²/47), mînufactúră (PONTBRIANT, D.), mînufăptúră (STAMATI, D.), mînăfăptúră s. f. – Din fr. manufacture. – Cf. germ. M a n u f a k t u r. – Mînufactură: prin apropiere de mînă.