manufactură sf [At: ÎNȘTIINȚARE, 2 / V: (înv) ~făc~, ~făpt~, ~făt~, mănufăpt~, mânu~, mânufăpt~ / Pl: ~ri, (înv) ~re / E: fr manufactura cf ger Manufaktur] 1 Produs industrial realizat altădată în ateliere meșteșugărești. 2 (Spc) Produs al industriei textile. 3 Formă de producție capitalistă premergătoare marii industrii, bazată pe munca manuală, pe reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere și pe diviziunea muncii în cadrul unui atelier. 4 Local al unei manufacturi (3). 5 Întreprindere industrială în care predomină munca manuală, ce valorifică abilitatea și talentul lucrătorului, și în care se produc bunuri de larg consum. 6 Local al unei manufacturi (5).