Definiția cu ID-ul 1252121:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MANUDUCĂTOR s. m. (Învechit, livresc, prin Transilv.) Călăuză, îndrumător. Cf. BARCIANU, V., GHEȚIE, R. M. - Pl.: manuducători. – Manuduce + suf. -ător, după modelul lui manuductor.