MANSARDĂ, mansarde, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi amenajate ca locuință sub învelitoarea unui acoperiș avînd de obicei tavanul și pereții oblici sau neregulați. A urcat scările unui etaj, al doilea, al treilea, pînă la mansardă. C. PETRESCU, A. 330. Am stat la mansardă o lună. De-acolo, de sus, de la geam... Priveam ca la teatru. TOPÎRCEANU, P. 163. În mansarda lui, mereu, Sărăcia e stăpînă. MACEDONSKI, O. I 201.