manoperă s.f. I (înv.) 1 (adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”) v. Cale. Chip. Fel. Formă. Manieră. Metodă. Mijloc. Mod. Modalitate. Posibilitate. Procedare. Procedeu. Procedură. Sistem. 2 (mai ales la pl. manopere; milit.) v. Aplicație. Manevră. II fig. intrigă, mașinație, uneltire, <fig.> cabală, jonglerie, manevră, tramă, țesătură, urzeală, <fig.; rar> mreajă, rețea, <fig.; fam.> îmbârligătură, mâncătorie, panglicărie, sforărie, strâmbă (v. strâmb), șopârlă, <fig.; reg.> mrejire, școală, <fig.; înv.> lucrare, lucrat¹, machină, urzitură. Este dezgustat de manoperele colegilor de serviciu.