Definiția cu ID-ul 583341:
Enciclopedice
MANOILESCU, Mihail (1891-1950, n. Tecuci), inginer, economist și om politic român. Prof. univ. la București. Orator de mare talent. Unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România, considerat o autoritate științifică în acest domeniu pe plan internațional („Neoliberalismul”, „Țărănism și democrație”, „Rostul și destinul burgheziei românești”). Principalul ideolog al corporatismului din România (în nov. 1933 a înființat Liga Națională Corporatistă), M. a elaborat teoria corporatismului integral și pur („Le siècle du corporatisme”, „Protecționismul”). Contribuții de excepție în explicarea schimburilor comerciale neechivalente dintre țările cu productivitate a muncii scăzută (cu o economie preponderent agrară) și țările cu o productivitate a muncii ridicată. A elaborat teoria generală a protecționismului cu taxe vamale pentru ramurile în care se realizează cea mai ridicată productivitate a muncii („Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional”, „Europa sud-estică în marele spațiu economic european”). Membru al Partidului Poporului (1926-1927) și al Partidului Național-Țărănesc (1927-1931). Apropiat al principelui Carol, M. s-a numărat printre liderii politici favorabili readucerii pe tron a acestuia, în care scop a plecat la Paris (iun. 1927). La revenirea în țară (oct. 1927), M., acuzat de guvernul liberal de complot împotriva ordinii de stat, este arestat, închis la Jilava, apoi judecat, dar achitat. După urcarea pe tron a regelui Carol II (8 iun. 1930), M. este promovat în funcția de ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (iun.-oct. 1930), al Industriei și Comerțului (1930-1931). Guvernator al Băncii Naționale (iul.-nov. 1931), funcție din care a fost destituit de rege, fapt care marchează răcirea relațiilor dintre cei doi. Ca ministru al Afacerilor Externe (iul.-sept. 1940) în guvernul Gigurtu, în fața presiunilor Germaniei și Italiei, M. a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (aug. 1940). Arestat de autoritățile comuniste (1944-1945 și din 1948), a murit în închisoarea de la Sighet. Memorii.