Definiția cu ID-ul 1251953:

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANIERIST, -Ă adj. Lipsit de naturalețe; afectat, căutat, formalist. V. p r e ț i o s. Cînd poetul se lasă. . . antrenat de un fals patetism, tonul devine manierist, sec. GL 1961, nr. 2, 2/1. - Pronunțat: -ni-e-. - – Pl: manieriști, -ste. – Din fr. maniériste.