MANIACAL, -Ă adj. (Rar) Care ține de manie, care privește mania sau pe maniaci, de maniac; (rar) maniac (2). Din întreaga lui concepție despre om nu mai supraviețui, cu o forță aproape maniacală, decît enunțarea neîncetată a liberului arbitru. CONTEMP. 1956, nr. 488, 3/6. - Pronunțat: -ni-a-. – Pl.: maniacali, -e. – Din fr. maniacal.