maniac, ~ă [At: GHICA, S. 618 / P: ~ni-ac / Pl: ~aci, ~ace / E: fr maniaque] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de o manie (2). 3-4 smf, a (Rar) (Persoană) care este obsedată de o idee fixă sau are deprinderi ciudate. 5-6 a (Rar) Care se referă la manie sau la maniaci (1) Si: (rar) maniacal. 7 a (Rar) Care caracterizează o manie Si: (rar) maniacal (1). 8 De maniac (1).