MÁNGUL, -Ă s. m. și f. 1. (Învechit și regional) Mangaliță. O rîmătoare mangulă albă (a. 1878). ap. TDRG. Se zice porc mangul și rumănesc. H V 16. Porcul se zice guștei, grăsune, mangol. ib. XI 16, cf. V 209, XI 6. 2. Epitet depreciativ pentru un om gras. BUL. FIL. VII-VIII, 369. - Pl.: manguli, -e. – Și: mángol, -ă s. m. și f. – Cf. magh. m a n g ó.