opțiuni
warning
Forma mangeac este o variantă a lui mingeac.

8 definiții pentru mingeac

Explicative DEX

mingeac sn [At: BARONZI, L. 151 / V: man~, mijancă sf / Pl: ~uri / E: rrm minğako] (Arg) 1 Organ genital feminin. 2 Damă la jocul de cărți.

mangeac sn vz mingeac

mijancă sf vz mingeac

Etimologice

mingeac (-curi), s. n. – 1. Vagin. – 2. Damă la jocurile de cărți. Țig. minğ (Graur 170; M. L. Wagner, BF, X, 15; Juilland 168), cf. tc. minca. Cuvînt de argou.

Argou

mingeacă, mingeci s. f. (vulg.) vulvă, vagin.

Tezaur

MINGEAC s. n. (Argotic) 1. Organul genital al femeii. Cf. GR. S. VII, 119, BL II, 119, 171, BUL. FIL. II, 277, IV, 135, COMAN, GL., com. din ȚEPEȘ VODĂ-CERNAVODĂ. 2. (La jocul de cărți) Damă. Cf. BARONZI, L. 151. - Pl.: mingeacuri. – Și: mangeác (BL II, 171) s. n., (regional) mijáncă (COMAN, GL.) s. f. – Din țig. minğako.

MANGEÁC s. n. v. mingeac.

MIJANCĂ s. f. v. mingeac.

Intrare: mingeac
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mingeac
  • mingeacul
  • mingeacu‑
plural
  • mingeacuri
  • mingeacurile
genitiv-dativ singular
  • mingeac
  • mingeacului
plural
  • mingeacuri
  • mingeacurilor
vocativ singular —
plural —
mangeac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mijancă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)