mandrină sf [At: NOM. MIN. I, 101 / V: mandrin sn / Pl: ~ne / E: fr mandrin] (Teh) 1 Dispozitiv în care se fixează o piesă de prelucrat. 2 Unealtă cu ajutorul căreia se face prelucrarea unei piese. 3 Aparat pentru fixarea etanșă. 4-5 Dorn (1-2). 6 Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare.