MANCISTER subst. (Învechit și regional) Catifea; p. e x t. garnitură de catifea la un obiect de îmbrăcăminte. Niște parazoale, niște manzesteri, un ștuc postav (a. 1778). IORGA, S. N. 125, cf. FURNICĂ, I. C. 76, VICIU, GL., ALR II 5777/157. - Și: (regional) mánciostar (VICIU, GL.), mángistăr (ALR II 5777/157) subst., (învechit) mánzester s. m. – De la n. pr. Manchester.