Definiția cu ID-ul 916136:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MAIMUȚĂRI, maimuțăresc, vb. IV. Tranz. A imita pe cineva urmărind efecte comice; a lua în rîs pe cineva imitîndu-i vorbele, gesturile etc. Făcea pozne și la bucătărie cînd se întîmpla să lipsească bucătăreasa, maimuțărindu-i pe clienți, pe cliente. PAS, Z. II 65.