maimuțăreală s.f. 1 maimuțărie, schimonoseală, strâmbătură, <înv. și reg.> momițărie, mosnițărie, <înv.> maimuțire, <fig.; livr.> psitacism. Copiii se întrec în maimuțăreli. 2 capriciu, chef, fandoseală, fandosire, fantezie, fason, maimuțărie, moft, naz, poftă, prosteală¹, toană¹, <pop. și fam.> fasoleală, fasolire, hachiță, pandalie, pârțag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, <pop.> cășunătură, izmeneală, <fam.> bâzdâc, farafastâc, fiță, fițăraie, fițărie, marafet, țachismă, <fam.; iron.> grațiozitate, <fam.; deprec.> sclifoseală, sclifosire, sclifosit¹, <înv. și reg.> marghiolie, nacafa, pală³, <înv. și reg.; deprec.> meremet, <reg.> dezmierdare, gherbe, ghionghionele, marghioleală, năbădaie, năvârlii, piază, pont, strâmbele, strambițe, sucă, toancă², trăsneală, țifrășag, zâmbâc, <înv.> farfazoane, schimonosire, schimonositură, simț, <grec.; înv.> paraxenie, paraxin, <ital.; înv.> smorfuri, <fig.; fam.> boală, dambla, <arg.> fartiție, <vulg.> căcărie. O alinta prea tare și-i suporta toate maimuțărelile.