maier, maieri, (maior), s.m. – (reg.) Țăran înstărit, proprietar de oi, care ia în arendă munți pentru vărat (Vuia, 1964: 68). Proprietar, fermier (DER). Căpetenie de ciobani, păstor bogat, cu turme multe și reputație economico-socială în comunitatea profesională (Vulcănescu, 1970: 229): „Da’ ii ce-și văzură? / Fată de maier, / Cu galben baier” (D. Pop, 1978: 321; Băița de sub Codru). ♦ (onom.) Maier, Maior, nume de familie (172 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din germ. Meier „fermier; administrator de moșie” (Borcea, Galdi, cf. DER; MDA); cf. magh. májor (MDA); formă contrasă din mare oier (Vulcănescu, 1970).