MAGNETOHIDRODINÁMICĂ (< fr.) s. f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fluidelor electroconductoare (plasma, metalele topite) în interacțiune cu câmpul magnetic; prezintă importanță pentru explicarea unor fenomene astrofizice și geofizice, pentru transformarea energiei termice în energie electrică, la realizarea condițiilor pentru producerea reacțiilor termonucleare dirijate, pentru rachetele cu plasmă etc.