magnetocardiogramă s. f. (med.) ◊ „Înregistrarea curenților produși de mușchii inimii, prin intermediul potențialelor ce apar la suprafața pielii, furnizează o electrocardiogramă, iar a câmpului magnetic în jurul torsului o magnetocardiogramă, respectiv magnetoencefalogramă.” Cont. 28 V 77 p. 5 (din engl. magnetocardiogram; BD 1966)