magistrat [At: (a. 1735) IORGA, S. D. XII, 231 / V: (înv) ~ghis~, (reg) mais~ / Pl: (3-5) ~ați, (1-2) ~e, ~uri / E: ger Magistrat, fr magistrat, lat magistratus] 1 sn (Înv; Trs) Conducere a unui oraș Si: municipalitate Vz sfat. 2 sn (Pex) Autoritate publică administrativă, judiciară etc. 3 sm (Înv) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș Vz dregător. 4 sm Membru al corpului judiciar. 5 sm (Ant) Cetățean roman ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere.