3 intrări
4 definiții
Explicative DEX
MAGHREBIAN, -Ă, maghrebieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Maghreb (regiune din nord-vestul Africii). 2. Adj. Care aparține Maghrebului sau maghrebienilor (1), privitor la Maghreb ori la maghrebieni. [Pr.: bi-an] – Din fr. Maghrébin.
magrebian, -ă s. m. f., adj. Originar din Magreb ◊ „Anterior, conform unei legi socialiste din 1982, cu cât familia unui imigrant legal magrebian era mai numeroasă (soții, copii), cu atât creștea și alocația familială de stat, astfel încât o familie de imigranți musulmani nu mai avea nevoie să muncească, având asigurate absolut toate condițiile de trai.” R.l. 10 VI 83 p. 8 (din n.pr. Magreb + -ian; cf. fr. maghrébien; PR sec. XX)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
maghrebian (desp. ma-ghre-bi-an) adj. m., s. m., pl. maghrebieni (desp. -bi-eni); adj. f., s. f. maghrebiană, pl. maghrebiene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
maghrebian [gh pron. g] (ma-ghre-bi-an) adj. m., s. m., pl. maghrebieni (-bi-eni); adj. f., s. f. maghrebiană, pl. maghrebiene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
- silabație: ma-ghre-bi-an
| adjectiv (A21) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A21) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
- silabație: ma-ghre-bi-an
| substantiv masculin (M23) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M23) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
- silabație: ma-ghre-bi-a-nă
| substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
- silabație: ma-ghre-bi-a-nă
| substantiv feminin (F17) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
maghrebian, maghrebianăadjectiv
- 1. Care aparține Maghrebului sau maghrebienilor, privitor la Maghreb ori la maghrebieni. DEX '09 DCR2
- Anterior, conform unei legi socialiste din 1982, cu cât familia unui imigrant legal magrebian era mai numeroasă (soții, copii), cu atât creștea și alocația familială de stat, astfel încât o familie de imigranți musulmani nu mai avea nevoie să muncească, având asigurate absolut toate condițiile de trai. R.l. 10 VI 83 p. 8. DCR2
-
etimologie:
- Maghrébin DEX '09
maghrebiană, maghrebienesubstantiv feminin maghrebian, maghrebienisubstantiv masculin
- 1. Persoană originară sau locuitor din Maghreb (regiune din nord-vestul Africii). DEX '09
etimologie:
- Maghrébin DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.