MAGHIÁRCĂ s. f. (Rar) Haină bărbătească scurtă, împodobită cu găitane. Să se prezinte toți numai în caput (redingot) negru, croitura ungurească găitanată mai simplu, precum se mai văd astăzi așa-numitele maghiarce și atille. BARIȚIU, P. A. II, 145. - Pl.: maghiarce. – Maghiar + suf. -că.