MAGAZÍN s. n. 1. (Învechit și regional) Magazie (I1). Trebuie a să pune tot în magazinuri, căci cel ce va popri cît de puțin întră supt niște grele pedepse. IST. AM. 15 ^r/5, cf. 55^v/19. Iată sosi Mehmet Aga.. . cu poruncă să adune în magazinele de la București și de la Tîrgovești 100 000 de chile de bucate. ȘINCAI, HR. III, 173/30. Narval vru a mă duce ca să văz toate măgăzinele, armamentaciurile și toate făuriile ce sînt spre facerea corăbiilor. MAIOR, T. 78/28. Tot locuitorul e îndatorat a depune în acest magazin comunal a douăzecea parte a recoltei sale anuale. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 71, cf. 70. O capatat strai di la magazîn. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ◊ (Cu determinări arătînd destinația sau felul mărfii depozitate) Lîngă poarta cetății era magazine de urez foarte mari. SP I, 162/12. Magazinurile cele de provizie, de amuniție. AR (1829), 66 ²/25. În acestea [locuri] se află de rînd și armăriile sau măgăzinele de arme. RUS, I. I, 78/16. ♦ P. e x t. Cantitate mare de produse sau de mărfuri depozitate; depozit. Și i-au venit poruncă de la viziriul.. . să facă magazinuri pe sama oștilor turcești și pod preste Dunăre. ȘINCAI, HR. III, 226/16. 2. (Regional) Hambar; coșar (ALRM II/I h 345); p. e x t. loc unde se află mai multe coșare sau hambare (CHEST. II 436/6). Cf. I. IONESCU, D. 398. ◊ Expr. (Regional) Ține-ți măgăzînul = taci, ține-ți gura. ALR 1 69/348. ♦ (În forma măgăzînă) Șopron. ALRM II/I h 345. ♦ Loc unde își adună șoarecii proviziile (Cornereva-Băile Herculane). ALR I 1196/18. 3. Local în care se expun și se vînd diferite mărfuri; prăvălie (mare). Figurează ca șipurile în magazinul unui spițer. NEGRUZZI, S. I, 216. Lălîii cască gura la mărfurile expuse prin magazine. id. ib. 329. În fața magazinelor apar negustorii. SAHIA, N. 54, cf. 98. Magazinul general, de pe ulița veche. SEBASTIAN, T. 194. Intrăm în magazine alimentare, în magazine de îmbrăcăminte, în magazine de jucării. STANCU, U.R.S.S. 16. Erau în sală patruzeci, cincizeci de băieți,. . . ghicindu-se că unii sînt funcționari de birou sau băieți de la magazine, iar ceilalți ucenici. PAS, Z. I, 316. Băteau sîmbăta... treizeci de postate pînă la magazină, Unde schimbau sudoarea celor 6 zile pe o mînă de făină. VINTiLĂ, O. 26. În locul cîrciumilor au răsărit biblioteci, cluburi, cămine de copii,. . . magazine de stat și cooperative. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2685. Magazin de alimente. A III 13. ♦ (Regional) Rație lunară (com. din valea jiului și din BERZASCA-ORȘOVA) sau săptămînală (ARVINTE, TERM.) de alimente (primită de un muncitor). 4. (învechit, rar, în forma magațin) Stup sistematic. Albinele în magaținuri ținute, sînt mult mai scutite preste iarnă. TOMICI, C. A. 46/13. Magaținul iaste o lăduță în 4 muchii încheiată și are în lumină 10 țoli în lungime. id. ib. 47/22. 5. (Regional, în forma măgăzin) „Plute îngrămădite una peste alta”. VICIU, GL. 103. Cînd ajunge pluta în șugău, se oprește pe pietrele rîului și se „încălcește¹, adecă plutele se duc una peste alta, fâclnd astfel un ”măgăzin„. PAMFILE, C. 107. 6. Cutie trapezoidală la linotip, în care se găsesc matrițele. Cf. MOLIN, V. T. ♦ (Regional) Magazie (I 3). Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. ♦ Caseta cu plăci a unui aparat fotografic. Cf. CADE. 7. Publicație periodică (ilustrată) cuprinzînd material din domenii variate. Cf. STAMATI, D., COSTINESCU. Magazinul avea și o ”Poștă a Redacțiunii", în care un porumbel cu un plic sigilat în cioc aducea în fiecare număr răspunsuri blînde debutanților. CĂLINESCU, E. 99. – Pl.: magazine și (învechit) magazinuri. – Și: (învechit și popular) măgăzin, (regional) magăzîn (ALR I 1198/18) s. n., magazínă, măgăzînă s. f., (învechit, rar) magațin s. n. – Din fr. magasin.