maestoso (cuv. it. „maiestuos, măreț”), indicație de expresie conform căreia interpretul conferă muzicii un caracter solemn, maiestuos. În acest sens apare de obicei în completarea unei indicații de tempo (2) (ex.: allegro m, lento m. etc.). Termenul este folosit și independent, ca indicație de tempo desemnând o mișcare rară și solemnă (de ex. în imnuri*).