MACROBIOTICĂ s. f. (Astăzi rar) Disciplină medicală bazată pe un ansamblu de reguli de igienă (alimentară) a căror respectare se consideră că poate prelungi viața omului. Macroviotica este duhul științei doctoricești, care cuprinde învățătura prelungirii vieții omului. EPISCOPESCU, A. 102/4, cf. SCAVINSCHI, M. 97. Macroviotica seau regule pentru păstrarea sănătății și prelungirea vieții. AR. (1838), 142¹/₃ cf. ALBINEȚ, M. 1. Macroviotică sau methodul de a lungi viața omenească. (sec. XIX), CAT. MAN. II, 88, cf. BARCIANU, ALEXI, W., ENC. AGR. - Pronunțat: -bi-o-. – Și: (învechit) macrobiótecă (BARASH, I. 147), macroviotică s. f. – Din germ. Macrobiotik, fr. macrobiotique.