O definiție pentru macrobiocarpie

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MACRO- „mare, enorm, anormal”. ◊ gr. makros „mare, larg” > fr. macro-, it. id., engl. id., germ. makro- > rom. macro-.~aerofil (v. aero-, v. -fil1), adj., care necesită mult oxigen pentru creștere; ~androspor (v. andro-, v. -spor), s. m., macrospor care îndeplinește funcții mascule; ~aplanospor (v. aplano-, v. -spor), s. m., aplanospor de dimensiuni mari; ~biocarpie (v. bio-, v. -carpie), s. f., menținere îndelungată a fructelor pe plantă după perioada de maturizare a semințelor; ~biotic (v. -biotic), adj., cu durată lungă de viață; ~blast (v. -blast), s. n., lujer lung cu creștere normală; ~brahie (v. -brahie), s. f., dezvoltare exagerată a brațelor; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe mari; ~cefal (v. -cefal), adj., s. m. și f., (persoană) care are un craniu excesiv de mare; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., anomalie congenitală constînd în dezvoltarea excesivă a volumului cranian în raport cu corpul; ~cerc (v. -cerc), adj., (despre animale) cu coada foarte lungă; ~cheilie (v. -cheilie), s. f., stare patologică caracterizată prin mărirea anormală a buzelor; ~cheirie (v. -cheirie), s. f., dezvoltare patologică exagerată a mîinilor; ~ciclic (v. -ciclic), adj., (despre ciuperci) care are ciclul de viață complet, prezentînd toate formele de spori; ~cist (v. -cist), s. n., parte rotunjită a plasmodiului tînăr, cu nudei cuprinși în membrană dublă; ~cit (v. -cit), s. n., globulă roșie cu diametrul foarte mare; ~cromozomi (v. cromo-, v. -zom), s. m. pl., cromozomi mari; ~dactil (v. -dactil), adj., eu degete excesiv de lungi; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., dezvoltare excesivă a degetelor; ~economie (v. eco-1, v. -nomie), s. f., disciplină care studiază relațiile economice la nivelul ansamblului economiei naționale; ~estezie (v. -estezie), s. f., denaturare patologică a simțului tactil, prin care obiectele sînt percepute mai mari decît în realitate; ~encefalie (v. -encefalie), s. f., mărire exagerată a encefalului; sin. megalencefalie; ~etnologie (v. etno-, v. -logie1), s. f., studiul etnologic al unităților sociale mari, ca entități creatoare, consumatoare și de difuziune a civilizației și culturii; ~fag (v. -fag), adj., s. m., (leucocit uriaș) avînd proprietatea de a distruge prin fagocitoză bacteriile și corpurile străine din organism; ~fagie (v. -fagie), s. f., tip de nutriție, frecventă la animale, care constă în introducerea hranei în gură sub formă de bucăți mari și înghițirea lor ca atare; ~fanerofite (v. fanero-, v. -fit), s. f. pl., specii de fanerofite arborescente uriașe, din care fac parte bradul, plopul, stejarul etc.; ~filogeneză (v. filo-2, v. -geneză), s. f., filogenie a unităților sistematice superioare speciei; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante superioare de dimensiuni mari, vizibile cu ochiul liber; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., tehnică de fotografiere a obiectelor mici, realizîndu-se o imagine mai mare decît în realitate; ~gametange (v. gamet/o-, v. -ange), s. m., organ în care se formează gameții femeli; ~gametocit (v. gameto-, v. -cit), s. n., celulă generatoare a gametului feminin; ~gametofit (v. gameto-, v. -fit), s. n., gametofit femel pe care se diferențiază gametangii și gameții feminini; ~gametogeneză (v. gameto-, v. -geneză), s. f., proces de formare a gametului feminin, la spermatofite; ~gamie (v. -gamie), s. f., proces de conjugare a doi microgameți; ~geneză (v. -geneză), s. f., formare a unei specii noi sau a unui taxon superior, printr-o mutație importantă sau printr-o restructurare majoră a structurilor genetice; ~genie (v. -genie2), s. f., dezvoltare anormală a feței prin creștere exagerată a etajului său inferior, care apare, constant, în acromegalie; ~genitosomie (v. genito-, v. -somie), s. f., dezvoltare precoce a corpului și în special a organelor genitale; ~ginospor (v. gino-, v. -spor), s. m., spor femel uriaș; ~girie (v. -girie), s. f., mărire considerabilă a circumvoluțiilor cerebrale; ~glosie (v. -glosie), s. f., mărire în volum a limbii, constituind un defect congenital; ~gnatie (v. -gnatie), s. f., dezvoltare anormală a feței prin creșterea exagerată a maxilarului inferior; ~grafie (v. -grafie), s. f., ramură a metalurgiei care studiază metalele și aliajele; ~mastie (v. -mastie), s. f., dezvoltare exagerată a mamelelor; sin. macromazie; ~mazie (v. -mazie), s. f., macromastie*; ~mel (v. -mel1), s. m., făt cu dezvoltarea exagerată a membrelor; ~melie (v. -melie), s. f., dezvoltare excesivă a extremităților corpului omenesc; ~mer (v. -mer), s. m., blastomer mare; ~micete (v. -micete), s. f. pl., grup de ascomicete și de bazidiomicete, cu corpul de fructificare mare; ~nezie (v. -nezie), s. f., hipertrofie a insulelor Langerhans; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., disciplină care studiază concepția, orientarea și principiile sistemului de educație la scară națională; ~picnospor (v. picno-, v. -spor), s. m., tip de picnospor de dimensiuni mari; ~plaste (v. -plast), s. n. pl., plastide mari în formă de disc; ~pod (v. -pod), adj., care are picioarele, înotătoarele sau pedunculii lungi; ~podie (v. -podie), s. f., malformație caracterizată prin dezvoltarea exagerată a picioarelor; ~policit (v. poli-, v. -cit), s. n., granulocit gigant; ~por (v. -por), s. m., por care poate fi văzut cu ochiul liber; ~prosopie (v. -prosopie), s. f., dezvoltare exagerată a feței; ~pter (v. -pter), adj., cu aripi lungi; ~riz (v. -riz), adj., cu rădăcini mari; ~schelie (v. -schelie), s. f., dezvoltare exagerată a oaselor scheletului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru examinarea optică a suprafeței materialelor; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeței unei piese sau a unui material; ~sfigmie (v. -sfigmie), s. f., puls cu amplitudine exagerată, întîlnit în unele afecțiuni cardiace; ~somie (v. -somie), s. f., anomalie caracterizată prin dezvoltarea exagerată a întregului corp; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe groase; ~spor (v. -spor), s. m., spor femel care formează, la germinare, un protal; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange feminin în care se formează macrosporii; ~sporocit (v. sporo-, v. -cit), s. n., 1. Celulă producătoare de macrospori. 2. Stadiu inițial al sacului embrionar; ~sporofilă (v. sporo-, v. -fil2), s. f., frunză pe care se dezvoltă macrosporangii; ~sporogeneză (v. sporo-, v. -geneză), s. f., proces de formare a macrosporilor; sin. ginosporogeneză; ~stereognozie (v. stereo-, v. -gnozie), s. f., stare patologică vizuală constînd într-o percepere supraestimativă a tuturor dimensiunilor obiectelor; ~stil (v. -stil), adj., cu stile lungi; ~stilospor (v. stilo-, v. -spor), s. m., stilospor de dimensiuni mari; ~stomie (v. -stomie), s. f., dezvoltare exagerată a orificiului bucal; ~term (v. -term), adj., (despre plante) care prezintă afinitate pentru regiunile calde; ~termofite (v. termo-, v. -fit), s. f. pl., plante care cresc în regiunile tropicale; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., granulă alveolară mare, din protoplasmă; ~zoospori (v. zoo-, v. -spor), s. m. pl., spori de dimensiuni mari, mobili și ciliați.[1]

  1. În original, pentru macrogenie lipsește încadrarea s. f.. — Ladislau Strifler
Intrare: macrobiocarpie
macrobiocarpie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macrobiocarpie
  • macrobiocarpia
plural
genitiv-dativ singular
  • macrobiocarpii
  • macrobiocarpiei
plural
vocativ singular
plural