MACIULĂ s. f. (Regional) Prîsnelul fusului. Fusul îi scăpă din mînă... căzu jos și se învîrti în juru maciulei. DELAVRANCEA, S. 168. ♦ Epitet dezmierdător pentru o fetiță (sprintenă, vioaie). V. t i t i r e z. – Cf. ARH. OLT. XXI, 269. - Pl.: maciule. – Cf. m ă c i u l i e.