Definiția cu ID-ul 1250905:
Tezaur
MÁCIORĂ s. f. (sg.) (Regional) „Rest de tutun în pipă, copt în spuză, care se pune pe măsea” (PAȘCA, GL.) ; „tăria (sau puterea) ce o capătă tutunul pus anume la foc” (COMAN, GL.). - Etimologia necunoscută.
MÁCIORĂ s. f. (sg.) (Regional) „Rest de tutun în pipă, copt în spuză, care se pune pe măsea” (PAȘCA, GL.) ; „tăria (sau puterea) ce o capătă tutunul pus anume la foc” (COMAN, GL.). - Etimologia necunoscută.