MACHIA vb. I. Tranz. și refl. A (se) farda (cu artă, minuțios), a(-și) face machiajul (pentru scenă). V. g r i m a. Actorii se machiază în cabine, studiindu-se în fața oglinzii. T ianuarie 1963, 100, cf. decembrie 1962, 68. Se declară potrivnici oricărei intenții de a „scenariza” faptele filmate, de a machia oameni, L 1963, nr. 130, 10/3. - Pronunțat: -chi-a. – Prez. ind.: machiez. – Din fr. maquiller.