macerare s.f. I macerație, <pop.> plămădeală. Macerarea vișinelor în alcool este un proces de durată. II (med., med. vet.) 1 cangrenare, macerație, necrozare, putrezire, <livr.> mortificare, mortificație. Pacientul trebuie operat din cauza macerării degetelor. 2 descompunere, dezintegrare, macerație. Anumite substanțe din organism contribuie la macerarea țesuturilor.