4 definiții pentru măieț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măieț sn [At: ALR II, 3373/157 / Pl: ~e / E: mai2 + -eț] 1-12 (Reg; șhp) Mai2 (1, 9, 11-12) Si: (reg) măior (1-12), măiug (1-12), măiugel (1-12), măiuș (1-12), măiuț (1-12). 13 (Reg) Tindeche la războiul de țesut.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂIÉȚ s. n. (Regional) Diminutiv al lui m a i2. 1. Cf. mai2 (II 1) (Vînători-Sighișoara). ALR II 3 373/157. 2. Cf. m a i2 (II 2). Cf. ALRM II/I h 412, A II 12. 3. Tindeche (la războiul de țesut). Cf. ALRM SN I h 305. – Pl.: măiețe.Mai2 + suf. -eț.

Intrare: măieț
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măieț
  • măiețul
  • măiețu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • măieț
  • măiețului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)