5 definiții pentru măgurică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂGURÍCĂ, măgurele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui măgură.Măgură + suf. -ică.

măguri sf [At: DEX / Pl: ~ici / E: măgură + -ică] 1-18 (Reg; șhp) Măgură (1-9) (mică) Si: (reg) măguliță (1-18), măgurele (1-18), măgurică (1-18), măgurice (1-18).

MĂGURÍCĂ, măgurele, s. f. Diminutiv al lui măgură.Măgură + suf. -ică.

MĂGURÍCĂ, măgurele, s. f. Diminutiv al lui măgură. (Fig.) Ciucurele, măgurele Merg pe drum inșirățele; Ciucur, măgur Șede-n drum, Trage din liulea la scrum. SBIERA, P. 322.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!măgurícă (reg.) s. f., g.-d. art. măgurélei; pl. măguréle, art. măgurélele

Intrare: măgurică
măgurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măguri
  • măgurica
plural
  • măgurele
  • măgurelele
genitiv-dativ singular
  • măgurele
  • măgurelei
plural
  • măgurele
  • măgurelelor
vocativ singular
plural

măgurică

  • 1. regional Diminutiv al lui măgură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • figurat Ciucurele, măgurele Merg pe drum inșirățele; Ciucur, măgur Șede-n drum, Trage din liulea la scrum. SBIERA, P. 322.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Măgură + sufix -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09