opțiuni

2 definiții pentru mârsăietură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÎRSĂIETURĂ s.f. (Mold.) Mîrsei. Mă întin în păcatele mele și cinstesc mîrsăieturile trupului. DOSOFTEI, VS. Etimologie: mîrsei + suf. -ătură. Vezi și mîrsăcăciune, mîrsăială, mîrsei. Cf. mîrsăcăciune, mîrsăială, mîrsei.

mîrsăcăcĭúne f. (din mursecăcĭune, d. mursec). Vechĭ. Poftă, pasiune. – Și mîrsăĭetură f., pl. ĭ, și mîrsăĭală, f., pl. ĭelĭ, și mîrséĭ, n., pl. eĭe și eĭurĭ.

Intrare: mârsăietură
mârsăietură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârsăietură
  • mârsăietura
plural
  • mârsăieturi
  • mârsăieturile
genitiv-dativ singular
  • mârsăieturi
  • mârsăieturii
plural
  • mârsăieturi
  • mârsăieturilor
vocativ singular —
plural —