3 definiții pentru mânucă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mânu sf [At: T. PAPAHAGI, M. 98 / Pl: ~uci / E: mână1 + -ucă] 1-8 (Mar; șhp) Mânuță (1-8).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂNÚCĂ s. v. mânușiță, mânuță.

mînu s. v. MÎNUȘIȚĂ. MÎNUȚĂ.

Intrare: mânucă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânu
  • mânuca
plural
  • mânuci
  • mânucile
genitiv-dativ singular
  • mânuci
  • mânucii
plural
  • mânuci
  • mânucilor
vocativ singular
plural

mânucă

etimologie: