5 definiții pentru mânietor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mânietor, ~oare smf [At: PSALT. 123 / V: măn~ / Pl: ~i, ~oare / E: mânia + -tor] (Înv) Răzvrătit.
mănietor, ~oare smf vz mânietor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mânietor, -oare, adj. (înv.) răzvrătit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂNIETÓR, -OÁRE s. m. și f. v. mînietor.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎNIETÓR, -OÁRE s. m. și f. (Învechit) Răzvrătit. Ochii lui spre limbi caută, ce mănietorii (r ă z v r ă t i ț i i B 1938) se nu râdice-se. PSALT. 123, cf. CORESI, PS. 167/6. - Pl.: mînietori, -oare. – Și: mănietór, -oáre s. m. și f. – Mînia + suf. -tor.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mânietor
mânietor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
mănietor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)