2 definiții pentru mânătoraș

Explicative DEX

mânătoraș sm [At: GEORGESCU-TISTU, B. 47 / Pl: ~și / E: mânător + -] (Rar; șhp) 1-14 Mânător (1-7) (tânăr).

Tezaur

MÎNĂTORÁȘ s. m. (Într-o poezie populară) Diminutiv al lui m î n ă t o r (1). Zic zău și pre legea mea, De mai am pă cineva, Numai eu și dumneata, Și un biet mînătoraș. GEORGESCU-TISTU, B. 47. - Pl.: minătorași.Mînător + suf. -aș.

Intrare: mânătoraș
mânătoraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.