2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

mâcălău s vz măcărău

măcărău s [At: TDRG / V: mâcălău / Pl: nct / E: nct] (Reg) Mâner cu care se învârtește roata sau crucea grindeiului la fântânile cu gârlici.

Arhaisme și regionalisme

măcărău s.n. (reg.) mâner de învârtit roata fântânii.

Tezaur

MĂCĂRĂU subst. (Regional) Mîner cu care se învîrtește roata sau crucea grindeiului la fîntînile cu gîrlici. Cf. TDRG, COMAN, GL. - Și: mîcáláu subst. COMAN, GL. – Etimologia necunoscută.

MÎCĂLĂU subst. v. măcărău.

Intrare: mâcălău
mâcălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măcărău
măcărău substantiv neutru
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcărău
  • măcărăul
  • măcărău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • măcărău
  • măcărăului
plural
vocativ singular
plural
mâcălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)