lăcrămație, -ii, (lacrimă), s.f. – v. lacrimă „plângere, cerere”. ♦ Lăcrămație, poreclă în Moisei: „În 1962 s-a adus de către Hojda Petru Butubu un darac de lână, mașină de scărmănat lână, la care lucrează acum Mihali Ștefan Pârciu și Ivașcu Ștefan Lăcrămație” (Coman 2004: 54). – Din lacrimă + -ție.