LUCÁNI (< fr.) s. m. pl. Populație din ramura samnită, migrată în S Pen. Italice (antica Lucanie), venind dinspre Apeninii Centrali. Au intrat în contact cu coloniile grecești de pe terit. Pen. Italice, adoptându-le alfabetul. Amintiți documentar din sec. 5 î. Hr. Au susținut Roma împotriva Tarentului (299 î. Hr.), apoi au trecut de partea lui Pirus și Hannibal. Au primit cetățenia romană în 87 î. Hr. Renumiți pentru austeritatea moravurilor, dar și prin ospitalitatea lor.