luat², -ă adj. I 1 (med., med. vet.; despre boli) căpătat, contractat. Stă în casă din cauza virozei luate. 2 (med., med. vet.; pop.; despre ființe, despre corpul lor sau despre părți ale acestuia) v. Paralizat. 3 (psih.; pop.; despre oameni) v. Alienat. Dement. Descreierat. Înnebunit. Nebun. Smintit. II (jur.; despre bunuri) confiscat, sechestrat. Pământurile luate i-au fost înapoiate. III (despre obiecte, materiale, bunuri, bani etc.) furat², însușit, sustras, <rar> înstrăinat, <pop. și fam.> cărăbănit, <fam.> ciordit², șparlit, șterpelit, <fig.; fam.> ciupit², <arg.> aportat², giolit, importat, manglit, șutit. Portofelul luat a fost găsit într-un tomberon. IV (pop.; despre oameni) v. Căsătorit. Cununat.