loitrar s.n., s.m. (reg.) I s.n. 1 <reg.> leasă, loitră, șireglă, șușlete. Loitrarul este un grătar pentru nutreț fixat de peretele grajdului, deasupra ieslei. 2 (la car sau la căruță) v. Loitră. 3 (la loitrele căruței sau ale carului) v. Carâmb. 4 (la car sau la căruță) v. Scoarță. II s.m. (iht.) v. Albișoară (v. albișor). Albiță. Obleț. Sorean (Alburnus alburnus).