Definiția cu ID-ul 1349629:
Arhaisme și regionalisme
loitrár, loitrare, s.n. (reg.) Încărcătura unei căruțe până la loitre: „Hai să prindem vacile la car, punem în car un braț bun de paie, ori un loitrar întreg. Și pe tine te bag acolo, sub paie, în loitrar” (Bilțiu, 2002: 396). – Et. nec. (MDA).