Definiția cu ID-ul 501929:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
loghiotat (loghiotați), s. m. – Înțelept, persoană cunoscută prin cultura ei. Ngr. λογιώπατος (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Este superlativul lui loghios, s. m. (erudit), cuvînt înv., puțin folosit, din ngr. λόγιος (Gáldi 206).