Definiția cu ID-ul 587990:

Enciclopedice

LITERATORUL 1. Cenaclu literar, înființat și patronat de Al. Macedonski, care i-a imprimat o frapantă originalitate (insolitul decorului, al ritualurilor etc.). De-a lungul timpului au participat la ședințele l.: D. Zamfirescu, C. Pavelescu, G. Galaction, Șt. Petică, T. Arghezi, E. Speranția, I. Minulescu, G. Bacovia, I. Pillat, N. Davidescu, T. Vianu, A. Maniu, I. Peltz ș.a. 2. Revistă literară fondată și îndrumată de Macedonski. A apărut la București, intermitent, între 1880 și 1919. Atitudine antijunimistă și propașoptistă. Împreună cu cenaclul omonim și revistele-anexă, are meritul de promotor al simbolismului în literatura română. Colaboratori: D. Zamfirescu, G. Bacovia, Al.T. Stamatiad, T. Vianu ș.a. Aici a debutat Ion Barbu (1918). 3. Săptămânal de literatură și artă, editat de Ministerul Culturii, care apare din 1991, la Craiova; redactor-șef Marin Sorescu, iar din 1996 Fănuș Neagu. Promovează valorile culturii contemporane și un spirit polemic la adresa confuziei de criterii; publică memorii (P. Țutea, N. Steinhardt). Colaboratori: V. Cristea, E. Simion, Gh. Tomozei, Gr. Vieru, Cezar Baltag, D. Micu, Dan Grigorescu, Dan Mănucă ș.a.

Exemple de pronunție a termenului „literatorul” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2