liric, -ă adj. I (lit.; în opoz. cu „epic”, „dramatic”; mai ales despre poezii) <grec.; înv.> liricon. Este autor de poezii lirice. II fig. 1 (despre oameni sau despre caracterul, firea lor) afectiv, emotiv, emoționabil, impresionabil, sensibil, simțitor, <fig.> plăpând. Femeile sunt mai lirice decât bărbații. 2 (despre manifestări ale oamenilor) sentimental. Îi răspunde pe un ton liric. Vocea lui are accente lirice.