lipsi vb. IV. I 1 intr. (despre oameni) a absenta. A lipsit de la școală o săptămână. 2 tr. (compl. indică oameni; cu determ. introduse prin prep. „de”, care indică drepturi, titluri, ranguri, bunuri etc.) a frustra, a priva, a vitregi, <înv.> a slăbi, <grec.; înv.> a se estirisi, <fig.> a dezbrăca, a dezmoșteni, a văduvi. I-a lipsit pe urmași de averea străbunilor. 3 refl. (despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „de”) a se dispensa, a renunța, a se scăpa, <reg.> a se dehlemeti. Nu poate să se lipsească de ochelari. 4 refl. (despre oameni; urmat de determ. introduse prin prep. „de”) a se despărți, a renunța. Nu vrea să vândă, pentru că nu se poate lipsi de casa părintească. 5 intr. <înv. și reg.> a rămâne. Puțin a lipsit și era mort. 6 intr. (pop.; despre oameni) v. Dispărea. Fugi. 7 intr. (milit.; înv.; despre soldați, ofițeri) v. Dezerta. Fugi. 8 intr. (înv.; despre oameni) v. Codi. Ezita. Pregeta. Șovăi¹. 9 refl. (în opoz. cu „a răsări”; înv.; despre aștri) v. Apune. Asfinți. Coborî. Dispărea. Lăsa. Pieri. Pleca. 10 tr. (înv.; compl. indică ceea ce trebuia făcut, spus, amintit etc.) v. Lăsa. Neglija. Omite. Scăpa. Uita. 11 intr. (înv.; despre oameni; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de la”) v. Eschiva. Scăpa. Sustrage. II intr. (înv.; despre ființe; de obicei la pers. 3 perf. c.; cu determ. „din viață”, „dintre cei vii”, „din lume”) v. Deceda. Dispărea. Duce². Expia. Muri. Pieri. Prăpădi. Răposa. Sfârși. Stinge. Sucomba.