Definiția cu ID-ul 1349594:
Regionalisme / arhaisme
lingurár, lingurare, s.n. 1. Suport de lemn agățat de perete, pe care se țineau lingurile (în casele de la țară). 2. Meșter care confecționează linguri de lemn: „O fost un lingurar, așe covătari, no” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 124). – Din lingură + suf. -ar (DEX).