limbricariță s.f. I 1 (înv. și reg.) <înv. și reg.> limbricar, <reg.> limbricarniță. Libricarița, o substanță extrasă din semințele unor plante, este folosită ca vermifug. 2 (bot.; reg.; și limbricariță-albă) v. Lemnul-Maicii-Domnului (v. lemn) (Santolina chamaecyparissus). II (med., med. vet.; pop.) v. Ascaridioză.