Definiția cu ID-ul 686481:


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LICHIDÁRE (< lichida) s. f. 1. Acțiunea de a lichida. ◊ Loc. adj. și adv. În lichidare = (care este) în curs de desființare. 2. (FIN.) L. (a bunurilor unui debitor) = procedură aplicabilă comercianților – persoane fizice și societăți comerciale – care nu mai pot face față datoriilor lor comerciale (numite debitori) și având ca scop plata pasivului debitorului, în încetare de plăți, fie prin lichidarea unor bunuri din averea lui, conform unui plan de l., fie prin faliment, conform procedurilor legale. Esența l. constă în vânzarea activelor debitorului, încasarea creanțelor acestuia și plata creditorilor. L. bunurilor din averea debitorului se face de către lichidator. 3. (Dr.) Operațiune juridică și economică prin care elementele active ale unui patrimoniu (în primul rând drepturile de creanță) se transformă, de regulă, în lichidități (sume de bani sau alte bunuri generice), pentru a putea servi la satisfacerea creditorilor, prin plata pasivului patrimonial, fie cu ocazia unei persoane fizice, fie cu ocazia desființării sau reorganizării unei persoane juridice. ◊ L. judiciară = operațiune de lichidare a averii unui comerciant, persoană fizică sau juridică, aflat în stare de încetare a plăților, executată – potrivit procedurii anume reglementate de lege, la cererea debitorului însuși sau a unuia dintre creditori, sub supravegherea unei instanțe judecătorești (prin judecătorul sindic) – de către un lichidator numit de acesta.